vineri, 19 septembrie 2014

The last words

Draga Eu,

E oke...Ce as putea sa spun? Nu, nici tocurile nu ma mai incanta, nici rochia aia cu decolteul ala dragut pe care am vazut-o azi. Si apoi de ce m-ar incanta? E prea tarziu. Am eseuat...Dar mai bine esuez, decat sa abandonez. Stiu ca e incapatanare, dar nu mai am ce face, raman cu prea putine lucruri ca sa mai zic ceva. Si poate as avea multe de spus, dar cum am zis... E prea tarziu si sunt prea obosita. Si nu mai pot sa ma prefac ca inteleg si nici sa ma straduiesc macar. E asa extenuant sa crezi ca poti face totul si sa duci la final si apoi vin atat de multe deodata si nu stii cum sa le faci fata. Te urci in carusel si stii ca nu ai sa mai cobori la fel si cu toate astea te avanti cu capul inainte, chiar daca ieri era mai bine, preferi ca azi sa fie maine. 

Si astepti, caci nu iti ramane nimic altceva de facut. Te scufunzi in baie si te joci cu apa, o scoti afara si vezi ca e patata. De mine, de tine si de toti ceilalti, de actiuni involuntare si voluntare ...

Serios, degeaba plangi, te plangi. Nu vezi? Oh, da, nu ti-ai vazut prioritatile. Te-ai straduit sa fii bun, cand nu trebuia si nu ai fost rau, cand chiar trebuia sa fii. Si ti-a pasat si te-a dezamagit si te-ai dezamagit si nu a contat. 

Si realizezi ca iar esti sensibila. Cand nu ai fost? Oricum, mereu cand se termina nu iti mai pasa. Si nu iti place. Se taie din tine si se arunca, iar de regenerat...Nu, nu se regenereaza.

Dar sunt lucruri trecatoare. Ai vrut? Da, ideea de a avea. Egoism? Refugiu? Oh, poate doar impresii. 

Iti e greu sa vorbesti? Sa te exprimi? Sa mai vrei ceva? Te cred, chiar cred ca te-ai pierdut. 

Acum...Asteapta sa te gaseasca cineva si poate, candva, intr-un timp, te vei gasi si tu si vei reusi sa fii exact cine esti si cum esti. Sa fii tu! 

:)  

sâmbătă, 6 septembrie 2014

Last summer

Inca imi e putin greu sa accept ca vara asta a trecut si am facut atat de multe intr-un timp atat de scurt si s-au schimbat atatea si...Totusi, mi se pare ca timpul a trecut pe langa mine fara sa imi dea sansa sa ma bucur de el cum as fi vrut sau cum mi-as fi inchipuit ca am sa imi petrec aceasta vara. Dar evident, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. 

Am terminat liceul in mai, profil uman, filologie. E o intreaga istorie cand ma intreaba cineva ce liceu am terminat, fiindca s-au produs o multime de schimbari datorita deciziilor mele. In gimnaziu m-am mutat la un liceu din oras cu o reputatie buna, dar tot ce detinea bun liceul era doar reputatia( si cativa profesori cu adevarat buni), dar doar atat. Sistemul praf, corup...ca orice in tara asta. Nu am dorit sa continui acolo, asa ca in clasa a opta am hotarat sa ma duc oriunde...unde nu se duc colegii mei si unde ar avea importanta pentru viitorul meu. Alegere buna, nu o regret, chiar pot spune ca liceul Economic, din Focsani e unul din cele mai bune. Conditiile sunt dure, regulament dur, exista si coruptie, nu scapi de ea, nu ai cum, dar mult mai putina fata de celelalte din oras. Si ei bine, aici chiar se invata, fie ca vrei sau nu. Dar totusi e un liceu stresant, sa zic asa. Fiindca sunt materii care nu iti folosesc sau nu prezinta un real interes si totusi, daca ai sapte ore pe zi, pentru toate sapte trebuie sa inveti. 

Oricum, cand am trecut in a unsprezecea m-am mutat la Pedagogic. O alegere care mi-a usurat viata si m-a facut sa ma concentrez mai mult pe mine. Am avut mai mult timp si asta chiar a fost o bucurie. Ce regret de la acest liceu e delasarea elevilor si libertatea prea mare. Nu sunt mofturoasa si sunt constienta ca pentru a mentine un echilibru intr-un liceu si in orice alta institutie sau domeniu, e greu...Dar totusi, ar trebui incercat. 

Revenind la vara, am terminat in mai si in iunie am avut bacalaureatul. Sincer, daca nu s-ar pune atata presiune pe acest examen cred ca ar fi mult mai bine. Nu zic ca a fost usor, dar nici greu si nici nu pot spune ca a fost diferit fata de examenele de la clasa. Stresul pe care ti-l inspira cel din jur e cel care are multe de spus. 

Ceea ce m-a speriat putin a fost intrarea la facultate. Aveam putine optiuni cu ce mi-ar placea sa fac si care ar reprezenta dupa un loc de munca ideal, sa zic asa. Mi-am luat in calcul si pasiunile si visele, pentru cei care nu stiu ma pasioneaza cultura asiatica, in special am ceva cu Japonia si Coreea de Sud. Si m-am interesat la Universitatea Bucuresti. Si nu, nu imi place capitala noastra ca oras, adica e prea mare si prea aglomerata pentru gustul meu. Ca oras e frumos si chiar curat, lucru care m-a uimit, cel putin in zonele unde am fost eu. 

Sa intru la japoneza imi era putin cam imposibil, avand in vedere ca vroiam la buget si erau foarte multi care dadeau examenul de admitere in limba japoneza. Sanse nu prea aveam. Asa ca am ales ca profil A spaniola si B coreeana, printre hindi, suedeza, italiana si altele...In timp ce imi faceam dosarele mi-a atras atentia un profil pe care inainte il ignorasem. Studii culturale- Studii iudaice. Numele nu imi zicea nimic, asa ca la o informare mai atenta am ramas fascinata. La studii iudaice inveti cultura si religie, literatura biblica, filozofie medievala, mistica iudaica, ebraica biblica, ebraica moderna, istorie si mentalitati, arhelogie biblica, traditie si identitate, literatura moderna, literatura contemporana, istorie moderna si contemporana, arta iudaica si metodologia cercetarii. 

In mare, da, am fost fascinata si am zis ca aici! Aici vreau sa intru! Asta vreau sa fac. In mare...Am trecut prin mult stres. Primul telefon pe care il primisem e ca intrasem la buget la Spaniola - Hindi, iar restul la taxa...Si in final, am urcat de la taxa la buget si la profilul la care am vrut. Deci da, oficial sunt la Studii iudaice - Spaniola. Probilul B puteam sa mi-l schimb cu coreeana, dar am zis sa nu ma arunc din primul an...Ca ambele sunt limbi grele si spaniola o mai stiu cat de cat si gramatica imi e familiara, desi e foarte ...aiurea. 

M-am interesat si de cursuri de japoneza si coreeana si se pot lua pe timp de vara, contra cost, dar nu asta conteaza. E important pentru mine ca nu renunt la japoneza sau coreeana...E o parte prea importanta din mine. 

Un motiv pentru care am mai ales Bucurestiul si spaniola...este locul de munca. In Bucuresti il am oarecum asigurat din anul doi. 

Oricum...peste trei saptamni voi vedea ce si cum. Mai am ceva timp de petrecut in Focsani. 

In vara asta m-am vopsit si nu doar varfurile, m-am facut blonda si am renuntat la breton. Pot zice ca ma prinde mai bine si m-am obisnuit foarte repede cu culoare asta. Desi am de gand sa mai fac ceva schimbari. Diferenta de inainte si dupa e destul de mare si multa lume ramane putina uimita cand ma vede, lucru care ma amuza destul de tare. Poate si fiindca ma maturizez( sau nu) si se produc schimbari de tot felul. Diferenta zic eu ca se observa...Desi lumina in prima poza nu e chiar foarte buna. Oricum, pot spun ca ma simt foarte cu aceasta culoare, desi prima mea idee fusese sa ma fac roscata, dar...Mai e timp.

Si daca stresul prin care am trecut nu a fost de ajuns, in ultima luna din vara, care imi mai ramasese si mie pentru relaxare se mai petrece un mic Bum sau doua. 

Recunosc sunt genul care se incanta repede de persoane, care e un fel de...Investitor de sentimente. In afaceri deloc profitabile! Si totusi... August mi-a facut inima sa bata intr-un mod si mintea sa ia o pauza deloc draguta. Candva am facut un compromis si  da, sunt genul idealista, sau am fost...Nu mai stiu ce sa zic...Si prefer intai sa fiu realizata profesional, apoi sa am de-a face cu restul...Asta am zis-o si persoanei care mi-a facut augustul vibrant de emotii. M-a numit cruda. M-a amuzat lucrul asta, ma amuzase intreaga situatie, faptul ca vorbeam de atata timp, rar ce ii drept, dar il stiam din primul an de cand dadusem de internet. Nici doisprezece ani impliniti nu aveam. Stiam cate ceva despre el, dar nu ma interesase asa mult, era doar un amic, o persoana din lista virtuala cu care discutam, nu chiar un strain, dar nici un amic bun. Si totusi...Nu stiu cum in cateva saptamani se transformase in persoana pentru care mi-as fi schimbat visele, le-as fi modificat si l-as fi inclus...Persoana alaturi de care un viitor impreuna nu mi se parea deloc tenebru( desi te sperie), persoana in care as fi avut incredere. Ei bine, da...Undeva a esuat si valul s-a spart si nu chiar la mal, in orice caz. Si asta nu are nicio legatura cu faptul ca ne-am vazut la mare, desi va fii una din amintirile mele frumoase. Inca de cand viziunea mea despre viata incepuse sa se schimbe trebuia sa imi dau seama ca ceva e...gresit. Dar...

 Si da, idealismul din mine nu baga in seama marea si cele cateva tari care ne desparteau. Toti mi-au zis ca relatiile la distanta nu functioneaza. Nu sunt un caz care poate sa se afirme in asta, dar tot as contrazice aceasta afirmatie . Nimic nu e imposibil daca vrei. Daca nu vrei, gasesti scuze si motive. Daca vrei, gasesti solutii. Si da, asta tot de la Mister S am invatat-o,..Inca nu pot sa raspund la intrebarea de ce el...Pe care intr-un fel mi-a adresat-o. Cu ce e el asa special? Sau a fost? Nu stiu...Inca nu stiu. Si nu cred ca mai conteaza.

Nu regret nimic, doar ...Poate as fi vrut un alt deznodamant. Ma simt putin diferita, ce ii drept si faptul ca plec de acasa ma incanta intr-o oarecare masura, dar in acelasi timp nu imi surade per total. Si desi stiu ca voi intalni oameni minunati, inevitabil ii voi intalni si pe cei care imi vor arata si partile mai putin frumoase ale naturii umane. 

Se pare ca, inevitabil, las in urma multi oameni si aleg drumuri total diferite de ei, dar banuiesc ca asa e viata. Exista un timp pentru fiecare lucru si exista o anumita regula sau un anumit scenariu al vietii...Sper doar sa nu fiu dezamagita de propria-mi viata.

Si singurul gand cu care plec e sa fac ceva cu viata mea. Nu vreau sa traiesc degeaba si nu vrea ca singurul lucru pe care sa il am de facut sa fie acela de a tine umbra pamantului. Sper si imi doresc doar sa reusesc. Macar intr-un domeniu sa excelez, daca nu se poate in toate!

La sfarsitul lunii august sora mea s-a casatorit si nunta ei a constituit o ocazie sa ne vedem pentru a doua oara in viata asta( sau ma rog, in ultimii cativa ani, nu se pun anii in care nu imi amintesc fiindca eram prea mica) . E sora dupa tatal bilogic cu care nu am tangente. E mai mare ca mine si pot spune ca am simtit cum e sa ai o sora...si un cumnat. Si sentimentul chiar ma bucura. Sunt fericita ca am putut participa si i-am fost alaturi intr-un moment atat de important pentru ea.

Cu ocazia nuntii ei mi-am facut si eu un moft. Rochia mea verde de catifea pe care o ador ( din pacate nu am poze in care sa se observe ea prea bine, dar am reusit sa "capat"ceva). Ziua am avut o rochita destul de lejera si colorata. Parul mi l-a facut evident...mama, care e si coafeza ( imi doresc sa scriu ceva despre viata traita in coafor...Am multe de povestit...sper sa am si forta sa imi inving lenea). 

La nunta ei chiar m-am distrat, desi recunosc nu toate au fost roze si asta nu are legatura cu sora mea ci cu ...celelalte rude ale noastre, verisori si verisoare...Ar fi multe de povestit si as face momentul mai trist si mai dramatic decat a fost de fapt, in orice caz..Am gasit solutii. Am participat si la furatul miresei! lucru care mi-a placut maxim si poate incantarea mea e prea mare, dar ce pot sa fac daca mi-a placut? Cred ca nimic, doar sa ma bucur de amintiri acum. 

A fost un eveniment frumos, mi-am incheiat vara facandu-mi o legatura cu ea, cu sora mea...Si pot spune ca voi vrea sa o vizitez cat de curand si voi abuza putin de legatura asta dintre noi, caci chiar mi-a placut sentimentul acela...De a stii ca ea e...sora mea si eu a ei, o legatura pe care doar fratii si surorile o pot simtii si cred ca si prietenii adevarati, nu e vorba doar de sange aici, e ceva mai mult...Ceva ce nu se explica, se simte! 

Momentan cam atat, observ ca am scris enorm de mult si prea multe nu am zis, prea multe lucruri folositoare oricum :)) Ce e cert e ca poate voi lua in detaliu unele lucruri in viitor, momentan nu am starea de spirit necesara sa le dezbat si sa ma gandesc acum la ele. 

In orice caz vreau sa profit de tot timpul din viata asta... ^_^Sunt convinsa ca lucrurile pot fi mai frumoase decat sunt deja. 

O toamna placuta tuturor ! 


Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

Google+ Followers

Translate

Popular Posts