Unele lucrurile sunt atat de simple, incat din cauza simplitatii lor ne complicam noi atat, caci natura noastra nu ne lasa sa vedem ceea ce avem in fata, suntem predestinati sa cautam ceva intr-o profunzime inexistenta, fiind siguri ca valoarea si esenta nu sta
niciodata la suprafata, ci se ascunde.
Si poate daca ne-am permite uneori sa ne comportam instinctual, fara sa gandim profund fara sa analizam, fara sa interpretam sau sa ne intrebam ce va fi, sau cum va fi, fara sa stam sa vedem daca ne doare sau ne va durea, daca vor fi consecinte nefaste, sau fabuloase ...Doar sa ma opresc sa simt, sa vreau, sa fac, sa dau si sa primesc.Asta vreau eu...Vreau sa inchid ochii si atunci cand o sa ii deschid sa te vad, sa te pot simtii, sa ma pot delecta cu imaginea ta care m-ar fermeca si sa ma pot lasa fascinata de mirosul tau.
Vreau sa te privesc si involuntar sa zambesc, sa imi simt inima agitata si sa ma simt deodata dezbracata. Nu intr-o nuanta perversa, nu cu un scop sigur sexual, ci per total. Sa te privesc si sa ma privesti de parca ai vedea totul, de parca ai stii totul..Tu ai fii totul. Pentru mine..Si atunci m-ai atinge. Ai indeparta cu adevarat stratul de catifea ce compune rochia mea. Mi-ai zambi si te-ai apropia si mai mult de mine, cu fiecare atingere m-ai acapara si m-ai lasa goala - de tot si de toti ceilalti - si plina de tine. Marcata pe vecie, avand pe piele esenta ta, mirosul tau si urma atingerilor tale.
Mi-ai atinge parul si l-ai lasa liber pe spate, iar eu te-as privi, incapabila sa zic ceva, incapabila sa fac ceva, fiind vrajita doar de chipul tau si subjugata de atingerea ta.
Si cand as fi eliberata de tot ce ar putea interveni intre noi, as indrazni sa te ating si eu...Sa ma delectez cu liniile corpului tau, sa le urmaresc si sa le invat traseul. As face ce ai facut tu pentru mine, te-as elibera si in acelasi timp te-as lega...De mine. Te-as atinge cu o lejeritate care si pe mine m-ar uimi, dar in acelasi timp as stii ca asta trebuie sa fac...Nu! Asta vreau sa fac.
Intr-un final mi-as lipi pielea de a ta si as simti ca i-au foc, un foc ce imi arde sufletul si corpul, ce imi intra adanc in inima si ramane acolo, ce ma consuma si ma alimenteaza. Si atunci as stii, fara nicio indoiala, ca te vreau. Acum. Acolo. Atunci.
Si mi-as permite sa intreb. Ce e mai frumos decat asta? Nu e un moft, capriciu sau doar dorinta. Ar fi toate legate de sentimente, de sentimente adevarate, de emotii...Si nu emotiile unei fetite rasfatate, ci emotiile si sentimentele unei femei...O femeie...A ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu