sâmbătă, 19 aprilie 2014

Sarbatori fericite ( si linistite)

Oh, da, nu se putea fara un post de sarbatori. Nu pot sa spun ca nu imi plac sarbatorile, dar nici ca sunt o credincioasa inraita si tot restul ( sincer am multe de spus pe baza religiei, mai ales cea care se tot practica in prezentul asta - totusi postul asta nu reprezinta optinia mea despre religia aceasta comercializata :D ) . In familia mea se respecta traditiile si e un lucru oarecu bun, dupa parerea mea. Nu chiar toate traditiile si cand spun respect, nu inseamna ca iau o forma de "regula" sau ceva in genul...Nu, doar ca se tine cont...

Parerea mea este ca atat de Pasti cat si de Craciun, agitatia asta ma duce cu gandul la...Sfarsitul lumii. Si chiar nu glumesc, am senzatia ca acum se termina lumea si trebuie sa le faci pe toate, acum, in momentul asta! Si nu vad asta doar la mine in familie, ci si in orasul asta mic si minunat( ironic vorbind) in care stau...De exemplu, a trebuit sa facem curat toata casa ( stiu, sa faci curat nu e o munca extraordinar de grea, dar sincer...E una dintre activitatile care ma chinuie cel mai tare, deci nu e deloc printre preferatele mele si problema e ca sunt o dezordonata foarte inraita! ) . 

Asa ca daca tot a trebuit sa fac curat, am facut...Camera mea nu a mai fost asa de...Multa vreme. Curata pana la ultima picatura. Desi cartile mele sunt singurele lucruri perfect in ordine din camera, le-am mai luat o data la "deprafuit" si le-am schimbat ordinea. Imi iubesc cartile! Am facut curat si la bijuterii, aruncand o parte si o alta le-am pastrat caci niciodata nu se stie de unde iti vine vreo idee....Cu ocazia asta am dat peste multe lucruri care mi-au amintit de prieteni, de fosti colegi si multe alte, deoarece am anumite obiecte primite ce imi amintesc constant de ei si le port cu drag. Hainele mele au acum iar locul lor unic si nu mai sunt asezate unele peste altele si eu sunt incantata ca acum o sa imi gasesc mai usor de imbracat! 



La capitolul mancare, Pastele are multe de spus. Evident, mama a facut cozonac <3 . Doamne, nu ca o laud, dar mama gateste foarte bine ( m-am gandit chiar ca am da o lovitura mondiala daca si-ar deschide un restaurant ceva, dar ramane de vazut pe viitor ), oricum ar fi...Mie ii place mult si recunosc sunt o mofturoasa la capitolul  mancare ( poate si fiindca sunt sensibila la orice, inclusiv mancarea). Pe langa cozonacul nelipsit, la mine in familie traditia spune ca trebuie sa existe si urmatoarele feluri de mancare: ouale inrosite, sarmalutele cu vita de vie, carnea de miel la cuptor si ciorbita de miel, salata de ciuperi si piept de pasare( mancarea mea preferata! care e absolut delicioasa si nu ai cum sa nu o adori), pasca ( pe care eu nu o sa o gust :)) , nu am o afinitate pentru lucrurile cu branza ), drobul ( un alt aliment de care nu ma ating ) si in rest aperitiv cu diferite mezeluri si etc... 





 Am participat si eu la prepararea mancarii, uneori mai taind ceva ciuperci, albusuri, alteori doar privind cum se fac cozonacii. :D Bucataria nu e chiar elementul meu, desi imi mai place sa experimentez. Oricum, nu am petrecut foarte mult timp. Am avut primul meu experiment cu maioneza si am avut un inceput promitator. A fost amuzant ! 
Cum in curand nu o voi  mai avea pe mama langa mine, banuiesc ca trebuie sa ma obisnuiesc sa gatesc sau sa fac cate ceva esential...Dar va fii timp si pentru asta. 



Mi-am achizitionat si ceva lucruri in preajma Pastelui, pe langa telefonul de la Allview pe care tata mi l-a luat, zilele trecut mi-am cumparat doua tricouri ( cel negru e preferatul meu) si o pereche de blugi, mai aveam ceva in genul, dar...Nu strica niciodata, nu prea sunt pretentioasa la capitolul pantaloni. 


Mi-am luat si doua perechi de cercei foarte amuzanti si simpatici, sincer sunt destul de copilaroasa la capitolul bijuterii. Dupa cum am zis am facut curatenie intr-un mod serios, si am si ceva lucruri mai "serioase" care imi sunt foarte dragi. In trecut aveam o colectie numeroasa de bijuterii, dar acum m-am cam...Schimbat sa zic asa si desi imi plac, nu le mai port asa des, desi uneori imi lipsesc. 
Am pus ceva poze, nu prea reusite ele, dar pentru orice exista un nou inceput. M-am straduit sa le pun in asa fel incat sa arate destul de ok, mai am ceva de munca la capitolul asta ^^".

Personal Pastele ma gaseste intr-o etapa destul de agitata a vietii mele, dar care o sa treaca. Va urez la toti fericire, caci este un lucru esential al vietii si pe care toti ni-l dorim. Sarbatori fericite alaturi de cei pe care ii iubiti si va simtiti bine! <3

joi, 3 aprilie 2014

Time to run...

A trecut atat de mult timp de cand nu am mai scris, incat literele au inceput sa imi fie necunoscute. Mi-e teama sa le leg, caci am senzatia ca nu se potrivesc, desi in mine e o nestavilita dorinta de  a scrie, a scrie si iar a scrie. 

Sincer, intr-un fel mi-am dat seama cum au trecut zilele astea, fara sa fac ceva anume si facand totusi atatea lucruri. Nu sunt multumita deloc cum mi-am petrecut ultimele trei luni, sunt dezamagita de mine si de rezultatele mele, dar totusi...Sunt constienta ca pot mai mult!

Astazi am terminat Scandalous Desires si probabil in curand o sa ma apuc de alta carte. Am ramas cu zambetul pe buze si fiind totusi putin trista. Am de gand sa vorbesc despre carte mai pe larg, asta daca imi voi face curaj si imi voi invinge noile vicii ( lenea, apatia...de care vad ca sunt nedespartita...si altele ).

Am citit! Si am citit...Si am tot citit. Oh, dar nu pentru bac... Si totusi, mi-am planuit sa incep de saptamana viitoare marea problema. Nu pot zice ca sunt paralela, dar nici ca stiu totul, insa nu vreau sa ma aglomerez chiar la sfarsit cu toate si ar cam trebui sa incep serios ca sa nu devin stresata. Oricum ar fi, stresul mereu isi spune cuvintele.

Zilele mele se petrec normal, intr-o rutina destul de clasica. Ma trezesc, intarzii la liceu, ma plictisesc si citesc in cea mai mare parte a timpului * in orele care nu se fac, sau care nu sunt importante*, ajung acasa, mananc, ma spal, citesc, plec la antrenamente, ajung acasa, ma spal, citesc si ma culc. Mda...Ma cam deranjeaza rutina asta. 

Totusi, am ceva mici scantei in unele zile. Cum ar fi un alt gen de carte...Sau iesirile in oras care nu ma mai incata atat de mult, prefer cartile. Si...vreau sa scriu. Am idei! Atat de multe, doar ca...Nu stiu. Ezit. 

Mi-am indepartat prietenii, persoanele la care tin din cauza comportamentului meu antisocial din ultima perioada. Nu fiindca vreau, doar ca desi ei vorbesc cu mine mintea mea deviaza, nu sunt atenta...Desi mi-as dori sa le acord mai mare atentie. 

Nu am mai intrat pe internet, pe retele de socializare, de foarte mult timp. Rar, cand imi mai amintesc si nu e bine...Ar trebui sa ma impart totusi cu toate, ar trebui sa imi mentin toate legaturile cu toti oamenii, nu vreau sa am regrete...Si totusi, uite-ma ca stau si nu fac mare lucru. 

Ma simt atat de bulversata de alegerile pe care trebuie sa le fac. Am stiut de ceva ani ce facultate vreau sa fac, ce vreau sa devin, ce stiu ca as putea face si mi-ar placea...Ma hotarasem si la oras si totusi...Uite-ma acum cu planurile intortocheate. Cu unii si altii care ma intreaba: Dar de ce facultatea asta? Esti sigura, sigura ca asta vrei? Da! Dar...totusi, uneori imi pun intrebari...Oare chiar m-as descurca? Oare chiar asta vreau si m-as pricepe? Si faptul ca imi pun intrebarile astea nu e bine. De ce Cluj si nu Bucuresti? Dar de ce invers? Oh, invers as avea un serviciu stabil, cu un salariu enorm, in domeniul facultatii mele, cu oameni de treaba...Invers as putea veni mai des acasa, invers am atatia oamenii pe care ii cunosc si pe care vreau sa ii cunosc...Invers am atatea contacte...Si totusi, Bucurestiul nu ma atrage deloc! Si in Cluj...am si acolo oameni, lucruri pentru care sa merg...Dar da, trebuie sa ma gandesc la cheltuieli, la distanta( 16 ore pana in Clus si 3 pana in Bucuresti), la serviciu.... Sunt atat de bulversata.

As vrea sa ma organizez mai bine, dar eu ma afund in citit din ce in ce mai mult. E ca si cum acolo m-as simti cel mai bine si asa si e...Nu mi se cere nimic. E libertate pura! Sau nah...Depinde de context.

Nu pot sa zic ca sunt trista sau suparata, dar nici nu sar in sus de fericire. Oricum, pot spune ca sunt in cea mai mare parte a timpului destul de bine. Nu imi mai place sa fac mofturi, nu cand stiu cat sufera altii...

Mda...Cum zicea o prietena: Soarele va rasari si pe strada ta, caci copacii deja au inflorit. :) 

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

Google+ Followers

Translate

Popular Posts